Când fostul soț îți blochează firma: ce faci dacă sunteți asociați 50/50

Când fostul soț îți blochează firma: ce faci dacă sunteți asociați 50/50

Doi soți înființează împreună un SRL. Fiecare deține 50% din părțile sociale. Fiecare este administrator. Firma merge bine, are contracte, încasează bani, deține bunuri, case, terenuri, utilaje sau mașini.

La început, structura pare corectă. Totul este împărțit în mod egal. Nimeni nu controlează singur firma. Deciziile se iau împreună.

Dar ce se întâmplă când apare divorțul?

Când divorțul intră în firmă

În momentul în care relația personală se rupe, conflictul dintre soți se poate muta direct în societate. Iar într-un SRL deținut 50%-50%, blocajul apare foarte ușor.

Un asociat nu poate decide fără celălalt. Fiecare are, practic, puterea de a bloca decizia celuilalt.

Așa se ajunge la situații în care nu se mai aprobă situațiile financiare, nu se mai repartizează dividende, nu se mai iau decizii privind bunurile societății, unul trage hăis, unul cea, nu se mai fac investiții, nu se mai modifică actul constitutiv, sau nu se mai poate administra normal firma.

Firma poate că merge  bine economic (o perioadă...), dar este blocată la nivel decizional.

Bunurile firmei nu se împart ca bunurile din casă

Un aspect esențial este acesta: bunurile firmei nu sunt bunurile personale ale soților.

Casele, terenurile, utilajele, mașinile sau banii societății aparțin societății, nu direct celor doi asociați. Chiar dacă soții au construit împreună afacerea, patrimoniul firmei este separat de patrimoniul lor personal.

În divorț sau partaj, discuția nu se poartă, de regulă, ca și cum fiecare ia jumătate din terenul firmei, jumătate din utilaje sau jumătate din mașini. Discuția reală este despre valoarea părților sociale și despre drepturile fiecăruia în raport cu societatea.

„Îl exclud din firmă” — nu e atât de simplu

Prima reacție a unuia dintre soți poate fi: „îl exclud din firmă”. Problema este că celălalt soț spune exact același lucru.

În practică, însă, excluderea asociatului dintr-un SRL nu se poate obține doar pentru că cei doi au divorțat, nu se mai înțeleg, sau unul refuză să voteze.

Art. 222 din Legea 31/1990 prevede cazuri limitate de excludere, cum ar fi neaducerea aportului, sau frauda comisă de asociatul administrator în dauna societății.

Deci simplul conflict dintre foștii soți nu este, prin el însuși, motiv de excludere.

De altfel, practica judiciară respinge, de regulă, ca neîntemeiate cererile de excludere întemeiate exclusiv pe neînțelegeri, tensiuni personale, lipsă de colaborare sau blocaj decizional, atunci când aceste situații nu se încadrează concret în cazurile prevăzute de art. 222.

Cu alte cuvinte, divorțul poate explica blocajul, dar nu este automat temei pentru excluderea fostului soț din firmă.

Dizolvarea firmei: soluție, sau distrugerea valorii?

Cealaltă variantă la care se gândesc mulți este dizolvarea societății.

Legea permite dizolvarea pentru neînțelegeri grave între asociați, atunci când acestea împiedică funcționarea societății. Temeiul este art. 227 din Legea 31/1990.

Dar aici apare o problemă importantă: dacă firma merge bine, are activitate, contracte, bunuri și venituri, dizolvarea poate fi o măsură prea dură.

Instanța nu analizează doar conflictul personal dintre foștii soți. Analizează dacă societatea este cu adevărat împiedicată să funcționeze.

În practica judiciară s-a reținut că simpla existență a unor neînțelegeri grave nu este suficientă pentru dizolvarea societății, dacă firma își continuă activitatea. Dacă societatea are operațiuni, bunuri, contracte și activitate reală, instanța poate considera că nu este îndeplinită condiția esențială: imposibilitatea de funcționare.

De aceea, faptul că doi foști soți nu se mai înțeleg nu înseamnă automat că firma trebuie dizolvată.

De ce dizolvarea poate fi periculoasă

Dacă dizolvarea este admisă, societatea poate ajunge în lichidare.

Asta înseamnă vânzarea activelor, încasarea creanțelor, plata datoriilor și împărțirea sumelor rămase. Pe hârtie, pare o soluție. În realitate, poate însemna pierderea valorii reale a afacerii.

O firmă funcțională valorează, de multe ori, mai mult decât bunurile ei vândute separat. O societate cu terenuri, construcții, utilaje, mașini, clienți și contracte poate avea o valoare economică mult mai mare decât suma obținută prin lichidare.

De aceea, într-un astfel de caz, dizolvarea trebuie cântărită foarte atent. Poate rezolva conflictul dintre asociați, dar poate distruge afacerea.

Retragerea asociatului: o variantă mai echilibrată

În multe situații, soluția mai potrivită nu este excluderea și nici dizolvarea, ci ieșirea unuia dintre asociați din firmă.

Dacă foștii soți nu ajung la o înțelegere, se poate analiza o cerere de retragere pentru motive temeinice, în baza art. 226 din Legea 31/1990.

Această variantă poate permite continuarea societății. Unul dintre asociați iese, iar celălalt poate continua activitatea. Asociatul care se retrage poate solicita contravaloarea părților sale sociale, stabilită în raport de valoarea reală a societății.

Aici devine foarte importantă evaluarea firmei. Nu este suficient să se arunce o sumă la întâmplare. Trebuie analizate activele, datoriile, contractele, veniturile, bunurile, utilajele, mașinile, terenurile și potențialul economic al societății.

Varianta ideală: acordul dintre foștii soți

Cea mai bună soluție rămâne, atunci când este posibil, acordul.

Unul dintre foștii soți poate cumpăra părțile sociale ale celuilalt. Se face o evaluare, se stabilește prețul, termenul de plată și garanțiile. Firma continuă, iar asociatul care iese primește contravaloarea participației sale.

O astfel de soluție este, de cele mai multe ori, mai bună decât un proces lung, costisitor și imprevizibil.

Dar dacă acordul nu este posibil, strategia juridică trebuie aleasă cu atenție. O cerere greșit formulată poate fi respinsă. O cerere prea agresivă poate duce la pierderea valorii unei firme care încă funcționează.

Lecția pentru orice SRL 50%-50%

Structura 50%-50% pare echitabilă la început, mai ales între soți sau parteneri de viață. Dar fără reguli clare de ieșire, poate deveni o capcană.

Într-un astfel de SRL, actul constitutiv și un pact de asociați ar trebui să prevadă din start ce se întâmplă dacă relația se rupe: cine poate cumpăra, cum se stabilește prețul, cine administrează firma în caz de conflict, ce se întâmplă cu voturile blocate și care este mecanismul de ieșire.

Pentru că în afaceri, încrederea este importantă. Dar când încrederea dispare, rămân doar actele, procedurile și soluțiile juridice disponibile.

Concluzie

Când doi foști soți sunt asociați și administratori 50%-50%, divorțul nu închide automat și problema firmei. Uneori, abia atunci începe partea cea mai dificilă.

Excluderea nu este simplă. Dizolvarea poate fi prea dură. Retragerea sau vânzarea părților sociale poate fi, în multe cazuri, soluția mai echilibrată.

Înainte de orice acțiune, trebuie văzut ce este mai important: războiul dintre foștii soți, sau protejarea valorii unei firme care încă funcționează.